|
|
Antologie de poezie engleza |
|
| Autor |
Mesaj |
|
serbanelena Junior

Data inscrierii: 25/Feb/2011 Mesaje: 16 Localitate: tara lui Caragiale
|
Trimis: 25/02/2011 22:03 Titlul subiectului: Antologie de poezie engleza |
|
|
Amintire
de Emily Bronte
Dormi in pamant, sub nea, dormi in nestire;
in rece groapa dormi, pe cellalt mal.
Au te-am uitat, tu, singura-mi iubire,
de care ma desparte-al vremii val?
Cand ganduri fluturand se-ntoarna-acasa,
la nordicul meu tarm cu unde reci,
isi odihnesc aripa-n iarba deasa
ce inima-ti acopera in veci.
Decemvrie, a cincisprezecea oare
a revenit, de-atunci, ca anotimp.
Ce credincios e sufletul, in stare
de amintiri dupa atata timp!
Ma iarta dar, iubire-a tineretii,
de te-as uita-n vartejul meu, vreo zi;
vin alte noi sperante ale vietii;
neclare sint; nedrepte nu pot fi!
Nu-mi luminara cerul noi lumine;
nu mi-a fost dat sa vad alt rasarit;
caci fericirea vine de la tine,
si in mormant cu tine s-a sfarsit.
Cand deznadejdea incepu sa treaca
si imi murira visele-aurii,
am invatat sa-mi fie viata draga,
asa cum e, chiar fara bucurii.
Si m-am oprit sa-ti caut iar fiinta,
si plansul pasiunii fara sens,
si dorul greu de-a-mi ingropa credinta
intr-un mormant - adanc, intens.
Nici azi nu vreau ca dorul sa-mi irumpa,
nici amintiri sa doara in zadar.
De beau o data din mahnirea scumpa,
mai pot privi spre societatea goala, iar?
Despartire
deConventry Patmore
Cu toata hotararea,
Nu insa si din inima, iti spun,
Iubito, ramas bun.
Ne mangaiem macar
La gandul ca ne este drumul clar.
Cu pas sfielnic dar viteaz,
Cu lacrimi pe obraz,
Sa mergem pe-un fagas deosebit:
Tu catre rasarit,
Eu insa spre soare-apune.
Ce-a fost, a fost,
Speranta nu mai are nici un rost.
Dar, scumpa mea,,
Atunci cand suferinta,
Copilul tristei noastre vaduvii,
Va fi murit,
Si roua ochilor nu va-neca
Trandafiriul cerului de seara,
Mai stii?
Uimiti din cale-afara,
Acolo unde noaptea-aceasta-i zi,
Fara sa ne tradam credinta
In grumul drept ales de noi,
Ne vom reintalni;
Amara noastra pribegie
Se va-ncheia la dulcele hotar;
Si, nesfarsit,
Ospatul multumirii o sa fie
De lacrimile recunoasterii stropit.
Sa-ti amintesti
de Christina Georgina Rossetti
Sa nu ma uiti cand voi pleca departe,
Departe,-n tara-n care, dragul meu,
De mana n-ai sa ma mai tii, nici eu
Nam sa tot spun ca plec, stand mai departe;
Cand planuri pentru amandoi, marete,
Nu-mi vei putea descrie zi de zi.
Sa-ti amintesti doar - prea tarziu va fi
Ca sa te rogi sau sa mai dai povete.
Dar daca ai sa uiti si, altadata,
Iti vei reaminti, nu te-ntrista;
Iar daca visul mie drag candva
Printre ruini va licari, mai bine
Sa uiti, zambind cu fata-nseninata,
Nu sa te-ncrunti gandindu-te la mine.
Ziua de nastere
de Christina Georgina Rossetti
Mi-e inima asemeni ciocarliei
Ce-si face cuib pe lang-un scoc de moara;
Asemeni marului al carui rod
Inclina crengile in miez de vara;
Asemeni unei scoici multicolore
Vaslind din rasputeri pe mari senine;
Decat ei toti mai vesela, caci, iata,
Iubitul meu si-a amintit de mine.
Faceti-mi din matase, puf si blanuri
Un baldachin cu umbre purpurii;
Sculptati-l cu porumbi si flori de rodii
Si pene de pauni cu pete vii;
Lucrati-l cu ciorchini de jad si aur,
Cu frunze verzi si irisi de argint;
E ziua mea de nastere si ziua
Cand vine el, cand pot sa ma alint.
Deziluzie
de Sebastian Evans
Doream vreo douazeci de ani
Portretul ei s-arate,
Dar arata mai multi de-atat
Si inca jumatate;
Inchipuisem ochi albastri
Si parul blond, buclat,
Dar verde a iesit albastrul
Si blondul, vai, roscat.
Obraji si buze le-am vopsit
Cu-a flacarilor para,
Nebanuind ca si pe nas
Roseala o s-apara.
Visasem linii moi, un zambet
De gratie calina,
Dar n-am vazut decat un ranjet
Si straturi de slanina.
Azi dimineata mi-a tras una
Cum stie ea cand vrea;
Ca bine ar fi fost sa n-aiba
O palma-atat de grea...
Ma intrebati ce pot s-adaug
La farmecele-aceste?
S-adaug? Sa sterg ce n-as dori
Sa fie, insa este!
Ea are gratia ursoaicei
Si rasul de hiena,
Un pas cam de elefant
Si-un gat ca de balena.
Dar o iubesc si nu-s in stare
Din inima-mi s-o scot;
Ea-i tot ce-am zugravit cu gandul
Si inca nu e tot.
Octombrie
de William Morris
Iubire-ntoarce-ti chipul dinspre mare,
Uite drumeagul coborand usor.
Deasupra lui, a toamnei blanda boare
Invaluie intregul trist decor.
Stravechii ulmi semet se desfasor
Pe langa schit, livada, sura, casa -
Sint amintiri ce oamenii le lasa...
Da, se prea poate sa ne pierdem iar,
Traind minutul si uitand de mai,
Cu gandul la molatecul brumar.
Asculta cum batranul turn da grai
Tristetilor in straniul lor alai!
Atinge anul cea din urma struna,
Prea beat de viata moartea s-o rapuna.
Si noi, n-am strange oare-n suflet pace
Daca-am lasa de-o parte chin, rabdare,
Belsug cu nestiutele-i soroace
Si dragoste ce-n veci de veci nu moare -
Auzi firava cantului chemare?
Iubire, stai alaturi, nu fugi!
Ah, mai am timp îndeajuns pentru-a iubi?
N-am sa te las sa pleci
de Robert Bridges
N-am sa te las sa pleci.
De-al nostru-amor de-o luna, oare
Asa de ușor vrei sa treci
Platind cu doar o sarutare?
N-am sa te las sa pleci.
N-am sa te las sa pleci.
Doar de-ai putea cu-a tale soapte
(Ca blandul vant seminte seci)
Sa spulberi ale tale fapte,
M-as invoi sa pleci.
N-am sa te las sa pleci.
De n-ar fi sus, sau am socoate
Ca soarele e stins pe veci
Nedand de gol minciuna, poate
M-as indura sa pleci.
N-am sa te las sa pleci.
Din slavi, a stelelor puzderii
Prea ne-au vegheat cu zeci si zeci
De mii de ochi, in faptul verii,
Ca sa te las sa pleci.
N-am sa te las sa pleci.
Au nu mustram noi luna cand
Rasare prea tarziu, si deci
Fiindca-apune prea curand?
Cum sa te las sa pleci?
N-am sa te las sa pleci.
Nu s-au mandrit peceti ca sint
Abia-nfloritii lilieci
Pentru al nostru legamant?
Nu pot sa vreau sa pleci.
N-am sa te las sa pleci.
Prea mult te-am strans la pieptu-mi ieri,
Vrei, azi, s-apuci alte poteci?
Ci iar te strang din rasputeri,
Si nu te las sa pleci.
Renuntare
de Alice Meynell
Lupt sa te-alung din gand; si-adanc ma doare
Ca fug de a iubirii plăcere -
Iubirea pentru tine - ce ma-nbie
Din viers, din slavi, din tot ce-i desfatare.
Te port mereu in gand spre neuitare,
Si-n piept, oh, ferec amintirea-ti vie -
Nicicand, nicicand zarita sa nu fie;
Lupt sa te-alung din gand... si ziua-i mare,
Dar cand adoarme zilnicul framant,
Cand noaptea pune veghii capatai,
Si pot sa lepad jugul de pe mine
Si al vointei frau, ca pe-un vesmant, -
In primul vis din somnul cel dintai
Alerg, alerg, ma-ncuib sub san la tine.
Atractia e ceea ce e greu
de William Butler Years
Atractia e ceea ce e greu
Imi seaca seva-n vine si - deodata -
Fireasca veselie-i spulberata...
Ceva da pinteni Pegasului meu
Si trebuie - de n-are singe albastru
Si nu salta-n Olimp din astru-n astru -
Sa tremure sub bici, trudind din greu,
De parca ar cara din rau nisip...
Mi-s piesele sucite-n fel si chip,
Ma bat cu un escroc sau c-un lacheu,
Ca-i teatrul balci!... Dar maine, cand pe bolta
Vedea-voi zorii iarasi ca se-nvolta,
Voi sparge grajdul - si-am sa fug si eu!
Ultima modificare efectuata de catre serbanelena la 05/03/2011 17:38, modificat de 1 data in total |
_________________ simplify |
|
| Sus |
|
|
serbanelena Junior

Data inscrierii: 25/Feb/2011 Mesaje: 16 Localitate: tara lui Caragiale
|
Trimis: 27/02/2011 18:34 Titlul subiectului: Antologie de poezie engleza |
|
|
Intalnire
de George Crabbe
Damon al meu a-ncins intai
Un jar ce n-am cum sa-mi alin;
Din sufletul supus tot lui
Ii las si ultimul suspin.
O, anii seci de mai nainte,
In gand nu ni-i vom mai trezi!
Doar întâia zi tu tine-o minte,
Si-a revederii dulce zi.
Ce-a fost candva, azi e-n mormant;
Sau zic: nu-i nimeni culpes... Oare
Cai numai drepte unde sint
In asta lume-amagitoare?
Dar ierti absolut orice daca iubesti,
Sau, ne mustram din ochi, blajin;
Si-acum atat sa-ti amintesti:
Ca ne-ntalnim, ca ne iubim...
Mintea cea de pe urma
Am tot umblat prin labirintul
Rau incalcitelor pacate;
Si adevarul, azi, gasindu-l
Doar cum dam gres poate s-arate;
Experiente lungi te-nvata
Pe rai si buni a-i masura:
Vezi cum trec unii drepti prin viata,
Dar si metehnele-altora.
Ma-ngamf, acum, ca pot sa-mpiedic
Al patimei puhoi pagan,
Sa- birui iuresul bezmetic
Si furia sa i-o infran -
Dar azi tragi spada, o, Virtute!
Cand stins e-acel rebel popor?
Cand asti tirani dorm toti, si tu te
Lupti numai cu strigoiul lor?
Povestirile inocentei
de William Blake
Cel ce desluseste-anume
Intr-un bob de praf o lume
Si-ntr-o floare cerul - poate-a
Prinde-n palma Infinitul
Si-ntr-un ceas Eternitatea.
O pitulice-n colivie
Tot Firmamentulil manie.
In latzuri cand hulubii cad,
Se infioara-ntregul Iad.
Un caine care-ti flamanzeste
La poarta casei, rau cobeste;
Sub bici, un cal fara putere
Sange de om la Cerurii cere.
Cand tipa iepurul de teama
Un fir de creier se destrama,
O ciocarlie cand ranim,
Curmam un viers de Heruvim.
Un pui de sturz daca rapui,
Drag nu mai poti fi nimanui...
Ursuz decembre
de Robert Burns
Ursuz decembre, te intampin iar,
Ca si-n alti ani, mahnit si-ngrijorat,
Caci mi-amintesti de ceasul cel amar
Cand eu si Nancy ne-am instrainat.
Iubitii se despart si, ca o miere
E gandul revederii pe curand,
Dar despartirea fara revedere
E chinul cel mai greu din cate sint.
Cum peste codri viscolul se-abate
Si-n vestedele foi cazute scurma,
La fel si-n mine vantul iernii bate
De cand s-a stins nadejdea mea din urma.
Mereu am sa te-ntampin, iar si iar,
Ursuz decembre, trist si-ngrijorat,
Caci mi-amintesti de ceasul cel amar
Cand eu si Nancy ne-am instrainat.
Seceratoarea singuratica
de William Wordsworth
Munteanca e in lan. Priveste!
A coborat dinspre bradet
Si secera stingher, cantand -
Opreste-te sau treci incet!
Ea taie grau, leaga snopi
Si zice viers duios. Asculta!
Intreaga vale adancata
Rasuna de cantare multa.
N-a inganat privighetoare
Un tril mai binecuvantat
Drumetului sleit ce-n oaza
Desertului s-a aciuat;
Nici primavara, glas de cuc
N-a frant mai gingas prin cantari
Tacerea apelor ce-ncing
Hebridele din cele mari.
Ce-anume canta? Stie cine...
Poate ca tristul viers renvie
Dureri sau lupte ce s-au stins
Acum o vesnicie;
Sau poate ca-i un dor marunt,
Un gand de fiecare zi?
Un chin, o pierdere, o grija
Ce-a fost si iarasi va mai fi?
Orice-ar fi povestit, parea
Ca nu se va sfarsi vreodata;
Ea secera, cantand mereu
In holde afundata...
Am stat vrajit; iar cand m-am dus,
Tot nu am incetat s-ascult,
In cuget, minunatu-i glas,
Desi nu-l auzeam demult.
Iubirea dainuie
de Robert Southey
Numai iubirea este de nenfrant,
Cand alte patimi, dor, placeri, avant,
Toate desertaciune sint.
Ambitia in ceruri n-are vad,
Nici calicia-n hrubele din iad.
Tarana-s pasiunile de lut
Si pier in clipa-n care s-au nascut.
Iubirea insa e dainuitoare -
Sfintita-i flacara in veci nu moare;
Din rai coboara si se-ntoarce-n rai.
Ea pe pamnatul nostru prea ades
E-un oaspe trist, tradat sau nenteles;
Aici se limpezeste-a ei lumina
Si dobandeste-odihna-n cer deplina.
Jos ea doar seamana, trudind nespus,
Dar vremea ei de seceris e sus.
Cei mie scumpi candva
de Charles Lamb
Ortaci de joc aveam si-aveam tovarasi
In anii prunci, in cei voiosi de scoala -
Toti, dusi sint toti, cei mie scumpi canva.
Am fost hazliu, am fost petrecaret,
Beam pana-n zori, stam mult cu dragi meseni -
Toti, dusi sint toti cei mie scumpi candva.
Iubeam pe vremi, o fata, stea-ntre fete:
Mi-e-nchisa poarta ei, s-o vad nu-i chip -
Toti, dusi sint toti cei mie scumpi candva.
Aveam un prieten, bland cum nimeni n-are:
Ca un ingrat, deodat' m-am rupt de el;
M-am rupt, visand la cei prea scumpi candva.
Strigoi, trec iar pe unde-am fost copil;
Pustiu e parca locul ce-l colind,
Pandind sa dau de cei prea scumpi candva.
Prieten cald, mai mult decat un frate,
De ce nu te-ai nascut in casa tatei?
Puteam vorbi de cei prea scumpi candva.
Unii-au murit, ma parasira altii
Sau altii mi-au fost smulsi; deci toti plecat-au -
Toti, toti s-au dus, cei mie scumpi candva.
Dragostea si varsta
de Thomas Love Peacock
Zburam cu tine prin aglici,
Tu cinci, eu sapte ani avand;
Faceam din flori ghirlande mici,
Placeri ce le-am uitat curand.
Umblam cu alti zglobii ca noi
Pe deal, prin crang, livezi si lunci,
Tot mana-n mana amandoi -
Dar ani saizeci au curs de-atunci.
Crescut-ai rumena, nurlie
Si ne legase vechiul dor;
A noastre zile-n veselie
Si far' de griji zburau de zor;
Ci mult te mai iubeam - atat
Cat nu pot scri in slove ciungi;
Gandeam ca si tu... cat de cat -
Dar ani cincizeci au curs de-atunci.
Alti juni, apoi, te-mpresurara,
Erai mai mandra an de an,
Si numeroase hore piatra rara
Te socotise din colan.
Cum uiti vechi prieteni te-am vazut
Vrand pan'la rang si-averi s-ajungi;
Si vai! ca mor mi s-a parut -
Dar ani sint patruzeci de-atunci.
Intaiul sarut de dragoste
de George Gordon Byron
Mi-e sila de-acele neroade visari
Pe care minciuna, taras, le-a tesut.
Voi dati-mi, deci, raza candidei mirari
Si vraja-mpletita de-ntaiul sarut.
O, tristi poetrasti cuprinsi de fior
Cand scriti de pastorul din crangul tacut!
V-ar fi ingaimarea glas lin de izvor
De-ati sti de vrajitul, intaiul sarut.
De-Apollo, vreodata, uita-va de voi
Si-alaiul de muze-o pleca-n alt tinut,
Lasati-l in voie sa plece, si-apoi
Sorbiti din vrajitul, intaiul sarut.
Mi-e sila, scribi jalnici; desi-s socotit,
De searbede pene, netot innascut,
Mi-e scump doar fiorul din inimi tasnit,
Starnit de vrajitul, intaiul sarut.
Pastorii cu turma nu-si afla poteci
Spre suflet, si-Acadia-i vis prefacut:
Scorniri fara viata, sarmane si reci,
Pe langa vrajitul, intaiul sarut.
Minciuna-i ca omul sortit este, vai,
Sa-ndure doar cazne, din ceruri cazut!
Si-n lut se-nfiripa-o farama de rai
Sub vraja-npletita de-ntaiul sarut.
Cand vremea ne-ngheata si patima-i scrum
Iar gandul ne zboara prin ani, spre trecut,
Alintul din urma-i mai scump, dar acum
El nu-i ca vrajitul, intaiul sarut.
Filozofia dragostei
de Percy Bysshe Shelley
Trec izvoarele in rauri,
Raurile curg spre mare.
Nevazute, limpezi brauri
Leaga boarea de-alta boare.
Nu-i nimic stingher in Fire:
Toate tind sa se imbie
Intr-o tainica iubire -
De ce nu si eu cu tine?
Muntii-astern pe cer saruturi,
Val cu val se-mbratiseaza.
Care-i floarea fara fluturi?
Am fugit de ea cu groaza.
Soarele in brate strange
Lumea. Luna isi saruta
Marea.Truda mea s-ar frange
Fara-al tau sarut, pierduta!
UNEI FETE
De-al tau sarut mi-e teama, fata,
Sa nu te temi de al meu.
Povara n-am sa-ti fiu vreodata:
Mi-e sufletul prea greu.
Ma tem de-a ta infatisare,
Sa nu te temi de-a mea:
Curata-i inima cu care
O indragesc pe-a ta.
Ultima modificare efectuata de catre serbanelena la 05/03/2011 19:27, modificat de 1 data in total |
_________________ simplify |
|
| Sus |
|
|
serbanelena Junior

Data inscrierii: 25/Feb/2011 Mesaje: 16 Localitate: tara lui Caragiale
|
Trimis: 05/03/2011 18:23 Titlul subiectului: Re: Antologie de poezie engleza |
|
|
Poezia Anglo- Normanda
1100/1200-1340
Poezie lirica
Flori se vad pe ram
"Flori se vad pe ram;
Dragostea-i pedeapsa mea,
Somn eu nu mai am".
Cand hai-hui pe cal mergeam
Intr-o buna zi,
Cantec de codana am
Prins a auzi:
"Blestemat baiat!
Ca mi-e dragostea cu-alean...
Viata mi-a pradat!"
"Flori se vad pe ram;
Dragostea-i pedeapsa mea,
Somn eu nu mai am".
Si-auzind ast gingas cant
Intr-o rariste, pe fata
O aflai curand,
Stand, iata,
Ca fermecata.
Intrebai: O, fata mare,
Ce tot canti fara-ncetare?
"Flori se vad pe ram;
Dragostea-i pedeapsa mea,
Somn eu nu mai am".
Si-mi raspunse dulcea fata
(Ingaimand cu greu)
"Dragoste adevarata
Mi-a jurat iubitul meu;
Dar, batu-l-ar Dumnezeu,
Razganditu-s-a, si-s eu
Tare suparata!
Flori se vad pe ram;
Dragostea-i pedeapsa mea,
Somn eu nu mai am".
Cand ma bat trei ganduri...
Cand ma bat trei ganduri, trei,
Nu mai stiu fericea ce-i:
Unu-i c-am sa plec din lume;
Altul - oare cand anume?
Cel de-al treilea, mai sanchiu,
E ca tinta nu mi-o stiu.
Dragostea-i...
Dragostea-i blajina, dulce si amagitoare;
Dragostea-i cumplita cazna, dragostea e-ngrijitoare;
Dragostea cuteaza aprig, e suprema incantare;
Dragostea-i napasta; cine-o poarta-n piept nadejde n-are.
Dragostea e joc de zaruri, piaza rea ti-e sau te-mbie;
Dragostea-i dezmat si pofta, gata de-nselatorie;
Dragostea e despot lumii, greu i-e lumii piept sa-i tie;
Dragostea da branci oricarui bun crestin spre paganie.
Dragostea-i un vajnic, aspru cavaler pe-un armasar;
Dragostea este si satul doamnelor ce garduri sar;
Dragostea mocneste, pururi dogorinda ca un jar;
Dragostea din fete stoarce ploi de lacrimi, plans amar.
Dragostea-i stapana-n orice ulicioara sau drumeag;
Dragostea clateste-n lacrimi obrajorul cel mai drag;
Dragostea: - fierbinti lingouri uneori din ea se trag,
Dragostea-i cuminte: nu-i chip s-o infrunti prin furtisag.
Dragostea pui bland la piept e, cuibarit in fracțiune stanga;
Dragostea-i maiastra: stie, la ananghie, sa planga;
Dragostea e jind fatarnic, ce pe oameni infierbanta;
Dragostea-i zaluda, darza, dar si alinare sfanta;
Dragostea-i minunatia despre care insul canta.
Dragostea-i alint, alean e, poate-aduce bucurii;
Dragostea e viata, moarte-i, si bun sprijin poate fi.
De-ar sti dragostea sa-ndure ca intai cand e in toi,
Ar fi faptul cel mai vrednic ce-l vazum vreodata noi;
Dar de dinsa astfel canta cantecele vechi si noi;
"Dragostea se naste-n chinuri si sleieste mai apoi,
Chit ca ea craiasa-i, fata, soata, doamna de bun soi..."
Henry Howard Earl Of Surrey
1517-1547
Fagaduinta iubirii credincioase
M-aseaza-n rasfatatele livezi,
Prin gheturi, unde soarele-i cu dinti,
In arsita, unde il simti si-l vezi,
In gloatele nebune sau cuminti.
Pe treapta nalta sau de jos m-aseaza,
In cea mai lunga noapte-au zi din an,
Sub cer senin, sau nouri far' de-o raza,
Cat tanar sint, sau garbov si balan.
In cer m-aseaza, pe pamant, in iad,
Pe culmi, in hau, pe-oceanul razvratit,
Rob sau stapan, dar pururi viu rasad,
Slab,in puteri, cu faima sau hulit:
Al ei voi fi, si cu un gand ce doare
Ma multumesc, caci n-am nadejdi sub soare.
|
_________________ simplify |
|
| Sus |
|
|
sunt_doar_un_om Membru 2

Data inscrierii: 10/Oct/2010 Mesaje: 394 Localitate: Dracula Land
|
Trimis: 05/06/2011 14:45 Titlul subiectului: Emily Dickinson - Îngeri dimineaţa în zori |
|
|
Îngeri, dimineţa în zori
Poţi vedea prin Rouă - o mie
Cum - zambind - oftînd - se apleacă,
Mugurii ai lor să fie?
Îngeri vezi în umplută amiază
Prin nisipul încins de soare,
Cum - zambind - oftînd - adună
Flori - şi pier cu ele zare.
|
_________________ Traim vremuri bezmetice |
|
| Sus |
|
|
sunt_doar_un_om Membru 2

Data inscrierii: 10/Oct/2010 Mesaje: 394 Localitate: Dracula Land
|
Trimis: 27/06/2011 23:10 Titlul subiectului: E. DICKINSON - INTR-O INIMA ZDROBITA |
|
|
Într-o inimă zdrobită
Nimeni nu-i primit
Fără înaltul privilegiu
De a fi suferit.
|
_________________ Traim vremuri bezmetice |
|
| Sus |
|
|
|
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
|
|